Fiecare dintre noi ne dorim grădini de legume, de fructe, terase amenajate, dar cunoaștem noile tendințe în domeniu? Întrucât cerințele clienților sunt atât de variate, și tendințele trebuie să acopere această plajă. Plecându-se inițial de la tendința de a folosi cât mai mult verde în amenajarea grădinii s-a ajuns la aprecierea în acest moment a nuanțelor tomnatice, ruginii. In general, amenajarea grădinilor trebuie să fie durabilă, în strânsă legătură cu mediul înconjurător. Țineți cont de faptul că toți suntem legați emoțional de peisajul din care provenim.

Calendarul lucrărilor horticole vă oferă informații cu privire la momentul optim de îndeplinire al lucrărilor specifice. Acest calendar este util atât pentru grădinarii începători, cât și pentru cei avansați. In plus, acest calendar vă permite să vă planificați toate activitățile pe termen lung.

FEBRUARIE
– Se încearcă semințele sănătoase punând câteva dintre ele să încolțească în mușchi sau nisip umezit.
– Livada doarme sub amorțirea iernii; în zilele frumoase se pot curăța pomii de frunzele uscate – în ele se ascund dușmani din primăvara care urmează; tot în aceste zile se sapă pomii la rădăcină și se pune gunoi, se acoperă cu pământ săpat, sau se adună zăpada la rădăcina lor.
– Si pământul are viața lui. Nu strică să împrăștiați pe el gunoi din când în când. Pe straturile de lângă casă se poate pune gunoi de păsări, cenușă pentru îngrășarea pământului.

MARTIE
– replicatul răsadurilor în cuburi sau ghivece nutritive destinate culturilor timpurii de câmp (tomate, ardei, vinete)
– însămânțarea în răsadnițe sau solarii încălzite biologic a legumelor destinate culturilor de vară (varză, tomate)
– plantarea în prima jumătate a lunii în solarii sau tunele a verzei timpurii, conopidei timpurii și gulioarelor
– plantatul și semănatul din timp a mazărei, verzei și conopidei timpurii, a cepei din arpagic și sămânță, a usturoiului de primăvară, a morcovului, pătrunjelului, spanacului, ridichii de lună, etc.
– în a doua jumătate a lunii se plantează în răsadnițe castraveții, ardeii
– se pregătesc solariile pentru tomate, ardei, vinete
– se continuă protejarea verdețurilor cu polietilenă și recoltarea verdețurilor produse în sistem forțat
– se practică supra-altoirea pomilor (unde e cazul) după metoda prin despicătură, copulație sau triangulație
– fertilizarea suplimentară cu azot
– dezgropatul și demușuroitul viței de vie
– se face tăierea rădăcinilor pornite din altoi (tăierea de rodire și copcitul)
– în legumicultură se continuă dezinfectarea răsadnițelor, solariilor, cu formalină sau sulfat de cupru
– pomii fructiferi se pot stropi cu soluție sulfo-calcică, împotriva făinării; peste 2 săptămâni se mai face o stropire împotriva moniliei, cu o soluție pe bază de cupru. Tot în această lună putem pregăti terenul pentru plantarea de noi pomi fructiferi: se sapă și se gunoiește pentru a fi reavăn, apoi, spre sfârșitul lunii, se pot planta.

APRILIE
– până la mijlocul lunii aprilie se mai pot planta în grădină:
– rădăcinoasele (morcov, pătrunjel, păstârnac) în rânduri, la distanța de 25 cm., salata, spanacul
– se seamănă soiuri de mazăre târzie, sfeclă roșie și sămânță de ceapă
– de la mijlocul lunii începe:
– plantatul vărzoaselor, guliei și conopidei
– semănatul cartofilor pre-încolțiți la distantă de 70 cm. între rânduri, iar pe rând, între cuiburi, la 30-40 cm. și adâncimea de 10 cm.
– semănatul fasolei, castravetelui, pepenelui și dovlecelului
– se mai poate semăna încă sfecla roșie la 30 cm între rânduri
– plantarea țelinei la distanta de 40 cm între rânduri și pe rând
– semănatul porumbului;
– semănatul florilor anuale, plantatul trandafirilor, al daliilor, gladiolelor, crinilor
– la sfârșitul lunii se poate planta răsadul de roșii timpurii și ardei;
– Atenție la semănat! Combinații bune: morcovi-mazăre, semănate alternativ; ceapă-morcov, semănate alternativ; ceapă-sfecla roșie-gulie; cartof timpuriu-mazăre; cartof-fasole sau ridichea de lună cu fasolea. Combinații rele: ceapă-usturoi; morcov-pătrunjel; mazăre-fasole; castravete-cartof;
– În livadă se udă bine pomii fructiferi plantați în primăvară și se începe pregătirea pentru stropitul lor.

MAI
– începe plantarea răsadurilor de legume. Vom planta răsadurile de ardei, roșii, castraveți, varză, gulie, conopidă, broccoli, țelină, ceapă (din semințe), praz, vinete;
– înainte de plantarea răsadurilor este necesar să faceți o erbicidare a solului cu următoarele substanțe: Dithane 0,5%, Captan 5%, Merpan 0,5%. De asemenea, uneltele trebuie dezinfectate cu soluție de Carbetox 0,4% sau sulfat de cupru 2-3%.
– plantarea răsadurilor de varză timpurie, conopidă, broccoli și castraveți se face numai pe pământ umed, la o temperatură de 7-10 grade Celsius. Dacă nu a plouat, udați terenul, operațiune care se repetă și după plantare.
– răsadurile vor avea roade după 50-60 de zile, timp în care trebuie să prășiți de 2 ori și să udați din 10 în 10 zile. Controlați mereu răsadurile pe măsură ce cresc și nu ezitați sa folosiți insecticide daca vor apărea paraziți: purici, fluturi, muște.

IUNIE
– dacă nu ai reușit sa termini plantarea răsadurilor de legume in luna mai, ai timp doar la începutul lunii iunie sa plantezi răsadurile de roșii, ardei si vinete;
– pe soluri fertilizate cu îngrășământ organic plantează conopida, varza de toamnă, varza roșie, varza de Bruxelles, gulia de toamnă si broccoli;
– folosește culturile succesive pe parcele eliberate după ceapa verde, salată, spanac, mazăre si gulioare. În vederea înființării culturilor duble curăță terenul de resturile vegetale, sapă si nivelează pământul. Poți cultiva fasole, ridichi de toamnă, castraveți de toamnă;
– este perioada pentru palisarea, copilirea și cârnățirea roșiilor timpurii;
– dacă ai viță de vie, continuă legarea lăstarilor, copilitul și cârnățitul (îndepărtarea vârfurilor tuturor lăstarilor mai viguroși). Daca ai timp suficient, aranjează frunzele viței în așa fel încât ciorchinii să aibă mai multă lumină, mai mult soare. Stropește via contra manei, făinării și putregaiului;
– întinde castraveții timpurii din seră pe sfoară. Dacă frunzele nu sunt ridicate pe sfoară, castraveții nu vor avea lumină și nu se vor coace;
– continuă prășitul, plivitul, răritul, irigarea zarzavaturilor și combaterea bolilor și dăunătorilor la legume.

IULIE
– Atenție! Roșiile care încep să se măneze pot fi salvate prin ruperea regulată a frunzelor și îndepărtarea fructelor stricate.

AUGUST
– grăbește strângerea cepei, dar înainte de depozitare păstreaz-o la soare câteva zile;
– continuă recoltarea castraveților pentru murături;
– strânge roșiile pentru sucuri și bulion, dar nu uita să continui copilitul și cârnitul lor;
– spre sfârșitul lunii poți începe recoltarea cartofilor, după o verificare prealabilă dacă s-au maturat suficient;
– fasolea uscată pentru consum se adună, se despoaie și se mai păstrează la soare câteva zile înainte de depozitare;
– pentru o producție sporită de ardei vei continua fertilizarea cu azot și potasiu;
– continuă recoltarea vinetelor, ardeilor, verzei de vară, pepenilor galbeni și verzi;
– în livezi începe adunarea merelor de vară (imediat după ce roua s-a uscat) și se continuă recoltarea piersicilor și a caiselor târzii;
– încep să se coacă strugurii timpurii, dar atenție, aceștia nu se recoltează decât dacă sunt complet copți, căci altfel sunt acri;
– nu uita să semeni pe solul bine mărunțit salata, pentru obținerea răsadului de plantat la începutul lunii octombrie;
– dacă vrei să ai hrean cu rădăcina dreaptă și groasă, îndepărtează rădăcinile laterale;
– pe terenurile eliberate se pot semăna spanac, morcov și pătrunjel, pentru producția de primăvară.

SEPTEMBRIE
– acum este momentul strângerii semințelor pentru primăvară.
La tomate, se aleg fructele mari, specifice soiului, sănătoase, coapte bine. Roșiile se zdrobesc bine, se pun în vase cu apă, unde se spală bine. După ce s-au spălat se îndepărtează de pe semințe resturile de pulpă și se lasă apa să se liniștească. Semințele bune se lasă la fund, în timp ce semințele seci plutesc la suprafață. Semințele bune se spală bine și se pun la uscat, la soare. Când s-au uscat trebuie să aibă o culoare albicioasă-argintie. În medie la 10 kg tomate se obțin 30-50 g semințe (în funcție de soi).
La ardei, pentru extragerea semințelor se taie fructul în jurul coditei, apoi se scot semințele (codita cu semințe se așază pe un ziar si cu mâna se desprind semințele). Acestea se spală în apă, se separă semințele bune de cele seci prin punerea lor în apă și decantarea apei. Se usucă la umbră, iar semințele se răsfiră într-un strat subțire (1-2 cm). Din când în când se răscolesc cu mâna, pentru a se usca mai repede. Când sunt uscate au o culoare galben-aurie. Se păstrează până în primăvară în pungi de hârtie. Din 15 kg ardei se pot obține în medie 100 g de semințe.
La vinete, când fructele au ajuns la maturitate, se zdrobesc, se toacă mărunt, apoi pulpa se pune într-un vas cu apă, unde se freacă bine cu mâinile pentru a separa semințele de pulpă. Semințele bune sunt grele și se lasă la fundul apei, separate de cele seci, ușoare, care rămân la suprafață. Cele bune se spală, se usucă la umbră și apoi se pun în pungi de hârtie.
La castraveți se aleg fructele mari, galbene, care au ajuns la maturitate. Se lasă la soare 6-7 zile, după care se extrag semințele. Se taie longitudinal fructul și cu o lingură se scot semințele, se spală și se lasă în apă. Apoi, după câteva ore acestea se desprind ușor de mucilagiile care le înconjoară. Semințele bune rămân la fundul vasului, se scurg, se usucă la soare în strat subțire de 1-2 cm, cât mai repede, pentru a nu se înnegri.
La salată, semințele ajung la maturitate la 25-30 de zile de la înflorire. Plantele se taie, se fac snop, se duc la umbră pentru uscare. După o săptămână snopii se scutură bine deasupra unui ziar, se vântură și rămâne sămânța bună, care se păstrează în pungi de hârtie.
La ceapă, semințele se recoltează dimineața, pe rouă, pentru a nu se scutura. Se taie cu tija întreagă, se fac snopi mici, se usucă la umbră, după care se scutura capsulele, să iasă semințele, care sunt de culoare neagră. Se vântură semințele și se pun la uscat în strat subțire.

OCTOMBRIE
– se scot cartofii de toamnă;
– morcovii, pătrunjelul, păstârnacul se scot pe timp uscat, se zvântă, se curăță de frunze și se depozitează in pivniță;
– se recoltează ultimii ardei, care au devenit dulci și cărnoși;
– roșiile necoapte se pot smulge cu tot cu vrejuri și se pun la adăpost și întuneric, unde se coc;
– se recoltează varza și se pune la murat;
– se recoltează vinetele, ardeii, guliile, morcovii, pătrunjelul, păstârnacul, țelina;
– se recoltează gogonelele, care pot fi puse la murat sau pot fi depozitate in pivniță sau in încăperi mai călduroase, unde cu timpul se înroșesc și se pot consuma ca roșii coapte. Se vor depozita numai gogonelele sănătoase; pivnița înainte de depozitare trebuie aerisită, curățată și dezinfectată;
– se defrișează terenul de resturile vegetale și se pregătește terenul în vederea fertilizării;
– se sapă terenul, pe măsură ce s-au recoltat ultimele legume;
– Nu uita! Pentru a avea legume proaspete primăvara devreme, este timpul să le cultivăm – ceapa verde (de stufat), usturoiul verde, salata, spanacul, loboda, toate acestea rezistă bine la temperaturi joase: se plantează răsadul de salată pentru primăvară, cu 2-3 udări obligatoriu; se seamănă morcovii, pătrunjelul, mazărea, ceapa și usturoiul pentru recoltele timpurii de anul viitor;
– se recoltează merele, perele, gutuile, nucile, prunele;
– se adună porumbul care este copt;
– se mai pot aduna semințele de ceapă și lobodă;
– pentru protejarea pomilor tineri de îngheț și de rozătoare vom pune frunze moarte în jurul lor și le vom acoperi tulpinile cu saci.

NOIEMBRIE
– pe măsură ce gogoșarii se coc, sunt culeși și puși la borcan;
– sfecla roșie mai poate fi recoltată, curățată de frunzele verzi și depozitată în pivniță;
– se mai culege porumbul, se taie cocenii și se pun pe foc;
– zarzavaturile vor fi recoltate după 1 noiembrie, după căderea brumei;
– varza se recoltează tot acum;
– toamna se scurtează rădăcinile pomilor bătrâni pentru a le prelungi viața. O lucrare care dă bune rezultate la pomii bătrâni cărora li s-au aplicat tăieri de regenerare este și întinerirea rădăcinilor. Această lucrare se face fie în toamna premergătoare regenerării, fie primăvara, înainte de intrarea pomilor în vegetație, și constă în săparea unui șanț circular în dreptul proiecției coroanei pe sol, adânc de 60-80 cm si lat de 60 cm. Toate rădăcinile se taie cu fierăstrăul de pomi si se scot. Apoi șanțul se acoperă cu pământ amestecat cu îngrășăminte. Pentru un pom se vor folosi 150 kg gunoi de grajd bine putrezit, 3 kg superfosfat si 1 kg sare potasică. Șanțul se umple pe trei sferturi, se toarnă 10 căldări de urină de grajd subțiată cu apă (1 parte urină si 3-4 părți apă). După udat șanțul se umple definitiv cu pământ. La pomii bătrâni se face o scurtare foarte puternică a ramurilor de schelet astfel încât jumătate din lungimea lor să fie tăiate. Trebuie însă să respectăm câteva reguli la tăierea de întinerire:

1) punctul din care se face scurtarea ramurilor trebuie să se afle deasupra unor ramuri lacome sau a unei ramuri laterale;

2) în locul unde se face tăierea, ramura nu trebuie să fie mai groasă de 8-10 cm. Pentru asigurarea unei încărcături normale de fructe pe pom, este bine să se facă si rărirea ramurilor de rod, știut fiind că distanța normală între ele este de 10-20 cm. Trebuie păstrate ramurile de rod cu poziție laterală, acestea fiind considerate cele mai bune.